Well, Have Fun...!




«Hai să ne trăim clipa,
Să nu mai ştim de nimica!»








marți, 28 decembrie 2010

Povesti la o doza de energizant

Ca introducere vreau sa imi cer scuze pentru scrisul fara diacritice, dar sunt pe laptop si nu am vointa necesara sa ma interesez ce program imi trebuie. S-ar putea sa remediez asta acasa.

Deci, sa ma iau dupa titlu si sa va spun care e faza cu povestea. Poi..sunt aici. Unde? Undeva, care e problema ta? Ma rog, aici au ajuns azi si mama cu tata si (pentru prima oara in viata) stam toti intr-o camera. Cine? Eu, ei, bunik, sormea, cumnatamiu si un tip pe care-l cunosc de cand eram mica (nume anonim la fel ca la toti). Asa am ajuns sa stam de vorba si sa acultam sau sa spunem 'povesti la o doza de energizant' cel putin energizant doar eu si sormea. De fata cu familia suntem ingerasi (cel putin de fata cu tata). Da' din cand in cand mai ies cu sormea pe afara cu cate un pahar de vin cu suc sau la o 'ciocolata'. Oficial, pana nu se termina si semestru asta de scoala nu spun ce inseamna 'ciocolatile' si rog cele ce stiu sa tina un mic secret.. Doar un pic va rog, faceti si voi o fapta buna de Craciunu' asta ce a trecut

Apropo de Craciun, cum ati petrecut? Ce cadouri de la 'mosu' ati primit? Pe unde ati zabovit? Etc. La mine a fost...normal. M-am obisnuit deja sa nu mai faca bradul toata familia, si sa se certe mereu cei ce-l fac. M-am obisnuit si cu faptul ca nu mai primesc cadouri nici de la parinti, nici de la 'mosu'. Intr-un cuvant, a fost Naspa..sau cum vreti sa-i ziceti. Asam..hai ca v-am lasat, ma asteapta povestile nemuritoare de langa plita si mess-ul, da mess-ul e cea mai mare problema. Ciao!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu