Uită de tot!

N-am mai trecut prin locuşorul ăsta prăfuit pentru că am fost plecată şi ocupată cu 'fanii'. M-am întors şi nu, nu sunt într-o stare mai bună ca altădată dar am învaţat să am încredere în mine şi să joc pe degete omuleţii ce-mi stau în cale. Încă lucrez la unele chestii din comportamentul meu. Să nu credeţi că tot timpul ăsta am stat de pomană, am scris ceva...doar că pe alt calculator şi nu mi-am notat decât pe telefon o frază esenţială. 
Urâm să iubim ce nu putem avea şi totuşi simţim acelaşi lucru mereu când se întâmplă să primim atenţie de la cine ne dorim mai mult.
Să recunoaştem, mereu când observăm acea atitudine nepăsătoare şi totuşi misterioasă ne interesează mai mult o persoană, iar când acea persoană are şi nişte ochi geniali parcă ne topim pe propriile picioare. Numai că viaţa nu înseamnă doar atât şi trebuie să trecem peste fără să mai privim în urmă. 
Am avut o vacanţă mai încărcată ca toate celelalte dar important e că 'Ne-am întors!' chit că suntem verişoare, chit că suntem cele mai bune prietene am revenit aproape la forma iniţială. Well, cam multe detalii..vă las cu o melodie ce-mi place. Ciao, fave fun!

Te iubeşte, nu te mai iubeşte..

Viaţa e duuullce! Nu-i adevărat, doar păpam napolitane şi mi se parea totul dulce. După o pauză destul de măricică de scris pe aici, consider că ar fi frumos din partea mea să vă dăruiesc câteva informaţii / scuze...sau nu? Bine, vă zic. Maiestatea mea, după o plimbare mare şi multă cu pe josul a început să se vaite de dureri. A trecut o noapte în care m-am foit de mama focului şi de dimineaţa am sunat-o frumos pe tanti mama să vină de la muncă să dăm o vizită pe la spital. Şi...uite aşa a ajuns Maly în pijamale în patul spitalului cu perfuziile curgând în vene, întrebându-se de ce dracu au făcut aştia spitalele atât de albe în interior. A doua zi am mers -vă daţi seama că mă plictisisem de 'pe jos' şi am luat taxiu- până acasă cu biletul de externare în mână. Şiii, da..m-am operat de apendicită! Yaaay, vroiam să le fac pe toate în viaţă şi uite că am mai tăiat ceva de pe listă. Pot zice că în prima zi de după operaţie eram super adormită şi nu prea ştiam ce fac, deci mi-am invitat vizitatori la mine sub pretextul că am nevoie de sprijin suflesc -ataaa minciunaa!- . Deci...acum trăiesc, sunt ok spre dezamăgirea unora, am revenit la vechile obiceiuri şi vreau să fac rost de bani pentru Tuborg Green Fest. Care mă împrumută? Nimeni? Ce crezi? Ştiam! Revenind...am auzit azi o melodie mişto la radio şi încă o caut. Să zicem si ceva despre titlu? Hai să nu vă las cu ochii în soare, curioşilor.. Iubesc! Şi cred că e a doua oară în viaţă când nu iubesc un animal sau vreo prietena sau plantă -glumesc, nu iubesc plantele...decât trandafirii ROŞI- . Deci da, a venit vara şi mă pot văita în continuare. Apropo, că tot am zis eu de făcutul tuturor în viaţă..ce ziceţi, să-mi fac un tatuaj micuţ şi simpluţ pe mână? *hehe..mă seacă rău gândul asta*. Hai că vă las să vă delectaţi cu o melodie ce o ascult de ieri aproape încontinuu şi mereu mă întreabă mama 'Tu faci zgomotul ăla? Aaaa...păi ce, aia e muzică!?' . Ciao!

Eu, eu, eu!

Neaţa lumeee!! În dimineaţa asta nu m-am trezit în ţipetele nimănui, deci mă simt perfect. Cum e prima zi de şcoală de după vacanţă m-am trezit cu aceeaşi replică în minte cu care am adormit 'Concluzie: îmi bag *cenzurat* în ea de scoală', iar acum mă simt ca în clasa a 8a în ultima săptamă din înaintea vacanţei de vară când stateam numai printr-un parc cu Adeea...şi-mi place. Îmi place chiar prea mult..păcat că nu e aşa, dar tot cu Adeea îmi pierd ziua asta. 

Acum mi-am pus pe youtube o melodie destul de veche şi adevărata, şi mă gândesc că le dau dreptate. Dar cum dracu să-i ţii pe cei dragi aproape când nu mai ştii nici măcar care sunt ăia. Postarea asta vroiam să fie mai lungă dar încep să îmi pierd ideeile de scris acum... Vreeauu, te vreau, te văd, te simt, ţip tare...mă mint. Aşa deci sunt presată de timp, lucru care mi-a dat idei de scris.

Formele de încheiere a unei confersaţii diferă de la persoană la persoană, însă la mine ele sunt diferite în funcţie de sentimentele mele pentru persoana respectivă, şi anume: dacă spun 'pa' înseamnă că sunt supărată şi vreau să dispari mai repede, dacă spun 'adio'  înseamă că nu o să mă mai vezi niciodată -am spus doar o dată adio-, iar 'ciao' este forma de încheiere a unei conversaţii în mod normal. Deci...cam atât azi că o tulesc. Timpul ăsta a dracu nu mă lasă să fac nimic..Ciao! 

Îmi vreau universul înapoi!

Cum în noaptea asta dorm la Deea că e singură acasă *yaaay*, am scris o mică...chestie pe un bloc de desen după ce am terminat sesiunea de bocit pe două melodii. Nu garantez că e cine ştie ce, dar ei i-a plăcut şi a pus câteva fraze pe blogul ei. Sooo...have fun.

Ok.. Au trecut zilele, lunile...vor trece şi anii şi încă voi visa la clipa aceea. De obicei când totul e perfect şi universul e de partea ta nu poţi zâmbi din tot sufletu, pentru că tot găseşti ceva care te face trist. Aveam universul de partea mea şi ce am făcut? Nimic. Nimic de care să fiu mândră. Nu am zâmbit când trebuia, iar acum stau şi tânjesc după clipele alea când lumea era a mea. Degeaba aş urla acum că universul meu tot s-a dus..m-a lăsat baltă. Nu am fost fericită când trebuia. Dar oare o să mai am parte de clipele acelea minunate? Le voi preţui mai mult ca orice, dar mai presus de toate te voi preţui pe tine...dacă ai fi acolo pentru mine. Şi ce dacă tânjesc după clipele fericite, ce dacă încă tânjesc după tine? Tot nu te voi mai avea. Am visat, am sperat ca ăsta să fie doar un coşmar, iar visul acela să fie realitatea.
DAŢI-MI UN VIS!! Pentru că REALITATEA asta mă omoară!
Şi? Ce? Am multe de scris dar nu vreau să termin pixul înainte să te văd din nou. Am văzut multe persoane ce semănau cu tine, şi am lăcrimat, dar nu erau nici pe departe la fel ca tine. Lumea te vrea înapoi, cel puţin lumea mea. Şi cei pe care îi credeai duşmani se întreabă de tine. Unde ai dispărut? Lumea e aici, îţi aclamă numele, te aşteaptă să te întorci. Dacă aş zbura, aş face norii să plângă povestindu-le de tine. Vise, iubire, speranţe, îmi bag pula în ele. Dacă nu eşti aici nimic nu-şi are rostul. Toţi te aşteaptă aici Soare..în universul meu, al tău...al NOSTRU!

Cine vrea sa trăiască veşnic?

Asta scrie în poză, aşa se numea melodia cântată la 'Pariu cu viaţa', asta mă întreb şi eu. Visele şi speranţele sunt lucruri din care trăim ce ne fac să iubim şi să mergem mai departe. Mie întotdeauna lucrurile mi s-au părut mai simple ca altora. Dar deşi am realizat asta mă întreb dacă au fost mai simple pentru că ori sunt eu prea puternică, ori primesc totul pe tavă pentru că sunt prea slabă -ceea ce nu cred-.

Asta am scris ieri în agendă. În ultimul timp am părăsit blogul pentru foile unei agende.

Lumea se schimbă, şi lafel şi eu. Am învăţat să mă distrez cum o fac alţii, nu cum o făceam eu înainte. Iar dacă îmi reproşează cineva că mersul în club şi făcutul praf, ca apoi să fugi după un taxi înainte ca tipu să se prindă că ai plecat cu prietena ta din club şi l-ai lasat singur acolo şi fără bani nu conţine nici o distracţie atunci...problema lor *smile*. A fost funny. Vorba lui 'Când am fost eu prima oară aici m-am făcut praf şi m-am distrat cât pentru 3 persoane'. Aşadar, am învăţat şi eu să-mi petrec nopţile şi zilele prin alte părţi. Dacă tot mi s-a stricat laptopu' să nu-mi pierd timpul plictisindu-mă acasă. Acum să pun o melodie ce o am în cap de ceva timp. Ciao (:| !

P.S. Sper să mai ningă dacă tot s-au închis şcolile.

New Year!

Hey! Prima postare pe anul 20...cât? Ăăăă 2013? Aaa nu, 2012! Deci, n-am avut chef și timp să povestesc ce am făcut de revelion, iar acum voi zice mai pe scurt fără prea multe detalii că de dimineață mă sună Deea și trebuie să fiu fresh și rece. În dimineața primei zile din an am ajuns acasă pe la 6 și am câștigat pariul ăla penibil ce l-am făcut cu bro *hihihi, știam eu*. La trecerea dintre ani eram cu un pahar de șampanie în mână, cu un clopoțel, iar apoi cu o baghetă deaia de copii *laught*. Am fost destul de supărată că Dydu nu a venit și am lăcrimat ceva când Deea mi-a zis 'Tu chiar credeai că o să vină? Pfff..eşti praf' dar după o pauză a zis 'Şi eu credeam că o să vină...' apoi a urmat boceală în grup și abținutul la ora 00. Am aflat și eu un fel de mit pentru trecerea dintre ani, cică prima masă din an trebuie să conțină pește ca să 'înoți ca peștele' printre greutățile anului, așa că, am mâncat pește. Sincer eu şi peștele nu ne avem așa bine, dar m-am chinuit și eu puțin, doar nu muream. Şiiii...azi, adică ieri că e 2.34 am fost în Aida Pub -again- fost funny să încerc narghilea cu mentă (avea gust de bomboane mentolate) și să mă chinui să fac cerculețele să intre unul în altul. Am avut o discuție ca între blonde cu Deea care se considera mai normală ca oricine, și am încercat să-i explic că eu nu cunosc oameni prea normali și pe cei pe care îi cunosc mă cam feresc de rutina lor *bleah..boring*. Azi am reuşit să demonstrez lumii că mă pot face psiholog arătându-le pe propria piele. E destul de dificil dacă încerci să faci două persoane odată întâi să fie super fericiți iar apoi în doar 2 minute să fie extrem de nervoşi, dar mie mi s-a părut destul de amuzant și ușor să mă joc *smile*. Well...azi am aflat veşti noi și m-am crucit, am râs, am văzut poeziile unui tip și i-am zis 'Dacă o să ajungi să faci poezii mai tari ca ale mele, te bat!' iar tipul a rămas WTF la mine și eu i-am zis că glumeam. Ideea e că nu credeam să cunosc vreun tip care să scrie poezii, mai ales unele reușite și deasta am zis că visez. Apoii...am avut nervi, am râs cu lacrimi cu sormea care făcea mișto de o manea și cânta prin casă în timp ce jucam Remi 'Ram pam pam pam, man down..resuscitează-mă! Ohh, mama, mama, mama' iar apoi am văzut-o pe mama chinuindu-se să danseze pe muzica care era la MTV la Bamboo nights în timp ce ne întreba de ce tineretu dansează mai frumos ca ea*laught*. Dupăă...a venit tata în casă și am început să țipăm eu cu sormea la el 'Nu-i așa că mama nu te-a cucerit cu dansul ei nu?' și a început sormea să-mi povestească că atunci când nu eram acasă jucase cărți cu ai mei și când a câștigat mama, a vrut să-l pupe pe tata iar el într-o secundă și dat pantalonii jos și i-a arătat fundul să-l pupe. Acum înțeleg și eu de ce mama îmi zicea că din familia asta nu suntem nici unul normal *laught*. Deci, mai trec eu pe aici și Happy New Year mai întârziat așa! Ciao...pauză de serial, American Horror Story apoi somn!

Uite pachetul...nu e pachetul!

Aşa deci noroc cu Adeea că mi-a amintit de 'faza cu pachetu' de miercuri *laught*. În ultimul timp încep să am pierderi de memorie şi mă simt ca în prima serie din Cl.. . Deci! Miercuri am ieşit pe afară cu Adeea, şi cum ne plictisisem de parcurile din zonă, am hotărât să mergem în Moghioroş. Toate bune şi frumoase, în 41 nu era nici un controlor -ca de obicei- şi am ajuns acolo. Am intrat în parc, ne-am uitat la chestiile de la tarabele de pe acolo, am mai râs de mersul unuia până am ajuns aproape în mijlocul parcului, unde erau nişte leagăne, un balansoar, nişte bănci şi chestii deastea pentru copii, iar noi cum nu suntem departe de a fi copile, vroiam să ne dăm în așa-zisul balansoar. Abia după am văzut că în dreapta lui era un cuplu foarte drăguţ ce şi-a găsit fix pe banca aia să se lingă *laught*. E funny când comentez de alţii, fără să mă mai gândesc că aşa eram şi eu astă-vară. Am plecat de acolo şi am mers într-un loc mai pustiu să stăm pe bancă şi să ascultăm muzică. Adeei i s-a făcut poftă de o ţigară, iar cum eu nu mai aveam bani, nu aveam ce face doar cu 2 lei *smile*, aşa că şi-a făcut Adeea tupeu să ceară puținilor oameni care treceau pe acolo. Toate numai lapte şi miere, când..trec două babe pe acolo, iar una avea o ţigară la bot şi o meclă gen 'Dispari de aici, obraznico!'. Adeea i-a cerut o ţigară, iar tipa a reacţionat exact invers aşteptărilor noastre 'Bineînţeles, poftim!' şi întinde pachetul. După ce a luat Adeea am văzut că femeia tot ţinea pachetul întins îndreptat cu capătul înspre mine. Am luat frumos o ţigară şi am zis politicos 'Mulţumesc!' iar ea a izbutit să zică un 'Cu plăcere.'. Abia după am observat şi eu şi Adeea că ea defapt avea bricheta în aceeaşi mână şi i-o întindea ei. Am lăsat capul în jos şi îmi venea să intru în pământ. După ce femeia s-a dus mai încolo, am început să râdem şi timp de vreo 5 minute ne-am amuzat pe seama fazei. Asta e...unii oameni profită de bunătatea altora fară să realizeze pe moment. Şi totuşi, ne-am bucurat deplin de Kent-urile lungi oferite de femeie... asta aşa, că e lumea darnică de sărbători! *laught*

Pur şi simplu...te adol!

Cine a zis că viaţa e naşpa dacă nu crezi în ăla de sus? Ok, ok...ştiu că dacă văd unii că nu cred o să rămână cu gura căscată sau o să comenteze, dar ideea e că e problema mea. Şi am ales asta de ceva vreme, doar că nu aveam susţinerea de care aveam nevoie la început, dar apoi am dat şi de persoane ca mine. Sunt fericită, sunt cu adevărat fericită. Pentru prima dată în viaţă m-am mulţumit cu puţin. Abea aştept să o văd pe sis şi să-i dau lanţul ca al meu ce i l-am făcut. Chiar dacă sta doar de revelion, tot îmi convine şi abea aştept să fac lumea să râdă cu ea. Mi-e dor să mă prostesc cu ea ca-n zilele bune. În ultimul timp m-am cam certat cu toată lumea, numai cu ea nu...îmi e de ajuns să ştiu că e undeva acolo şi că se gândeşte la mine, ca să lăcrimez. Probabil nu primesc totul pe tavă aşa cum zice bro, poate unele lucruri ce le vreau nu o să le am vreodată, dar cu toate astea o să fac ce-mi taie capul fără să regret nimic. Ooo da, ooo da...o iubesc pe Dydu a mea!! Deja m-am apucat să fredonez.. Cine zicea că nu mă exprim? Cred că am zis în viaţa mea 'Te iubesc!' de nu pot duce *laught*. Spun că-mi pasă când văd că ceea ce zic îşi are rostul...nu o să mă apuc acum să-i spun şi celei mai indiferente persoane că mie îmi pasă. Câteodată mă simt aşa în plus, de-mi vine să-mi iau gâtul, şi totuşi câteodată mă simt împlinită că am făcut tot ce am putut.Recunosc..nu am o viaţă genială iar bro consideră că.. dacă ar fi fost părintele meu mă bătea non-stop, dar ştiu că nu ar fi făcut-o...aşa mi-a zis şi că nu o să mai fim amici deloc dacă fac unele chestii, şi uite că acceptat destule poate prea multe şi tot suntem*smile*. Şi poate crăciunul e o porcărie care ar trebui sărbătorită cu familia, dar eu aleg revelionu să-l sărbătoresc cu familia ce mi-am creat-o eu, nu soarta. Deci..regulile sunt făcute ca să fie încălcate, aşa că...succes la a face ce vreţi, and Happy New Year!

P.S. Ţineţi-mi pumnii să câştig pariul făcut cu bro..care stă mai mult treaz de revelion *hihihi*.

Free Hugs în mall!

Duminică am mers la Free Hugs sesiunea a doua -dacă o pot numi aşa-. După ce am revăzut o parte din lume şi altă lume nouă, am speriat copii ţipând cu Deea şi Sabrina 'Free Hugs!!! Îmbrăţişări gratis, măă! Tot ce e gratis e bun!!', am râs, am cicălit lumea şi am pierdut-o pe Sabrina -dap, chiar am pierdut-o pe acolo-. Am plecat cu Deea şi Didy să scriem istoria. Ne-am urcat în 41, apoi în 25 şi uite aşa am ajuns în faţa mall-ului. Didy şi-a luat o felie de pizza picantă px şi eu i-am dat bani lu Deea să ia ce vrea. De 10 lei a luat două pungi pline de Fornetti de patru sortimente. Ne-am aşezat la masă că nici una nu mâncase de dimineaţă. Am mâncat, fumat şi băut apă apoi ne-am dus în mall cu pancarda Free Hugs *smile*. Se uita lumea la noi foarte ciudat, ziceai că am venit cu cerşitul în mall. Până la urmă am reuşit să culegem cinci hugs-uri ceea ce ne-a mulţumit. Am plecat în Regina Maria, am mai stat ceva pe acolo, am terminat de mancat Fornetti şi ne-am melancolizat cu muzică sad. Ce să mai tot lungesc vorba, a fost o zii pe cinste cu toate cele, funny, nebuneală, distracţie, mâncare, melancolie, supărare...tot ce poţi simţi. Am plecat acasă obosite şi ne-am refugiat în faţa PC-ului să ne împărtăşim dragostea şi online *laught*. Well, aşa s-a terminat Free Hugs campaign. Ciao and xoxo!

Free Hugs!!!

Deci, ieri am fost cu free hugs oficial cu Sayu iar când am ajuns în Herăstrău ni s-a alăturat şi Kata împreună cu două colege deale ei. Cum pe Facebook 12.000 de tipi şi tipe s-au lăudat cu prezenţa, ne-am aşteptat să fie măcar 100 dacă nu mai multi. Ne-am plimbat un pic şi am dat de două tipe cu Free Hugs rătăcite pe acolo, apoi am mers mai mult şi am dat de o gaşcă de vreo 30 de pers cu pancarde. Am rămas cu ei tot restul zilei şi ne-am distrat. Lumea se uita la noi gen 'Ce dracu vreţi şi voi? Plecaţi până nu vă iau la bătaie' iar noi ziceam cu zâmbetul pe buze 'Vă mulţumim oricum. O zi bună în continuare!'. Recunosc că au fost şi oameni sweet care erau deschişi la îmbrăţişări, dar ideea e că ne-am distrat şi în ultima jumătate de oră deja începusem să ţipăm la unison 'Free Hugs!!!! Adică îmbrăţişări gratis, mai pe româneşte!'. Am început să mieunăm, să râdem diabolic, să facem poze, să ne înţelegem prea bine şi să ne trăim clipa de prima oară când ne-am văzut. Ideea e că nimeni nu prea a făcut cunoştinţă cu nimeni, ceea ce a fost super, şi mă duc şi mâine cu Dydy, Sabrina şi nu ştiu sigur dacă vine şi Sayu. Well, free hugs for everyone!! Ciao :p.

Welcome to my life!

Viaţa mea este reprezentată de...muzică. Aşa că o să vă fac un fel de top, deşi îmi e destul de greu să ordonez melodiile. Well, uraţi-mi succes şi delectaţivă cu Top 10 by Mali:

10. Veritasaga~Copilul din mine


9.Spike~Realitate


8. Nimeni altu'~Cu dinţii cariaţi


7. Vescan~Păsări călotoare


6.Voltaj~Eu cu mine


5. Blank&Jones~Fallen


4.Richard Marx~Right here waiting for you


3. Free Deejays~Vara asta este zu

2.Skillet~Comatose


1. We the kings~The secret to New York

Mai sunt ceva melodii ce îmi plac şi toate cele dar e top 10 nu 80 *smile*.
Aştept păreri şi/recomandări de melodii..
Ciao ascultători!

Hoinăreală!

Nu am somn! Aşa că, trebuie să bat la cap lumea cu poveştile mele nemuritoare. Ziua mea de naştere a fost..banală, funny şi toate chestile şi stările combinate, dar zilele dinainte au fost penale. Deci, ai mei au plecat vineri pe 22 seara..aşa că, să nu pară că am vreo intenţie rea am chemat-o pe Mădă la mine. Am stat, am trăit, am dat muzica mai tare, ne-am uitat la American Pie 2 şi am râs. A doua zi a venit Adeea la mine cu care am petrecut cum se cuvine sau aproximativ, cu două pachete de ţigări, suc şi muzică la maxim. Am trăit clipa şi seara am rămas singură...nu mi-a convenit deloc situaţia aşa că chemam pe toată lumea la mine, însă toţi aveau treabă şi toate cele. Mădă a venit la mine cu o fată cu care avea planuri în seara aia şi am mai stat la taclale, apoi au dispărut subit lăsându-mă pe mine iarăşi singură. Apoi m-a lovit Dumnezeu şi am văzut la statusul unei tipe pe care nu am văzut-o decât de două ori 'Care iese la 4 afară?'. Eu bucuroasă că nu mai erau decât vreo 5 ore până atunci am zis că ies şi m-am asigurat că nu se referea la 4 după-amiaza. M-a sunat şi în fine am forbit cu ea şi prietena care dormea la ea să vină la mine. Am tramversat podul Grant pe ploaie în slapi, maieu şi pantaloni scurţi pe partea cu tramvaiele la 12 noaptea cu tipele să ajungem la mine şi...exceptând faptul că atunci când am ajuns în statie a venit şi tramvaiul a fost tare funny! Oficial mi-am depăşit recordul la stat trează pentru că tipele erau hotărâte să nu doarmă (şi-au lăsat şi pijamalele acasă). Pe la 6 dimi am închis şi noi muzica, am ciugulit nişte cereale şi am pornit spre mall cică. Ideea e că ne-am dat seama în tramvai că mall-ul nu e deschis pentru nebune la ora aia şi am mers la parcul de lângă Păcii -staţia aia de metro-. Apoi am tulit-o acasă facute fleaşcă de la ploaie, ne-am uscat şi ele au plecat...iar eu am sunat-o pe Adeea. Nu am mai apucat să ies cu ea afară că a venit Mădă la mine să mă ajute să fac un pic de curat şi la 12 jum s-au întors ai mei. Am fost în Carrefour să-mi caut telefonul mult visat şi cum nu l-am găsit am mers acasă, iar pe la 4 jum după-amiaza m-am pus la somn că deja aveam faţă de drogată după ultimele 26 de ore fără somn. Până la 10 seara nu m-am ridicat din pat, iar după am stat până la 3 pe mess şi facebook să primesc urări de 'La mulţi ani!' etc. Am primit de ziua mea un buchet de 5 trandafiri roşii pe care îi ador, un tort în formă de inimioală verde cu kiwi, tricouri, cercei cu feţe zâmbitoare şi urmează mâine să-mi iau telefonul ăla mult dorit -Samsung S5330 pink sau black-. Oficial cadourile au fost pe gustul meu...exact cum vroiam şi nu mă aşteptam ca lumea să mă cunoască chiar atât de bine.
Well, postarea asta e cam foarte lungă, probabil la asta v-aţi şi aşteptat şi bucuraţi-vă de ea că nu o să mai aveţi parte de postări aşa lungi şi rare ca asta. Ciao iubitori de mine, noapte plină de momente speciale vă doresc! *laught*.

Heya..love ya!

Poi..azi ne-am întâlnit jumătate de clasă la colţul scolii -chiar dacă nu facem ore până marţi- să mergem până în carrefour să luăm chestii pentru o petrecere surpriză adresată dirigăi de sfârşit de an şi de ziua ei. Şi cum stăteam noi acolo ca boschetarii cei mai stilaţi, apar şi ultimele două persoane ce se lăsau aşteptate că deh...cine întârzie este mai observat decât cine ajunge primul. Am tulit-o acolo, am luat tot ce ne trebuia pentru petrecere, am râs şi am dat porecle apoi am mers în Bam Boo -magazin- şi am luat pahare de şampanie, felicitare şi farduri. Tokio-chan mi-a declarat solemn împreună cu Kuro-chan că îl enervez, iar Madam Red îi declara lui Greel că o să fie by. Am ţinut în braţe, am zis 'Te ubeck's ', am pupăcit lumea şi am enervat-o cu porecle inspirate de la tricouri, gen 'Tokio-chan' px. Am ascultat muzică şi am facut lumea să mă înjure. Frumoasă viaţă no?
Mâine o să mă trezesc iarăşi devreme să mă apuc cu colegii de decorat casa dirigintei. O să fie amuzant rău să îţi freci baloanele de cap şi să le lipeşti de perete *smile*. Aşa căă...mă pun să mă uit la Death Note că mai am câteva episoade pe care mi-a fost lene să le vizualizez. Ciao Tokio!

Culoarea vietii!

"Neaţa!" Aceeaşi replică sâcâitoare. Dap, tot eu sunt. Îmi sună telefonul şi nu răspund, îmi cântă muzica şi nu o aud, vorbeşte lumea lângă mine dar nu-mi pasă. Asta e viaţa mea în ultimele 5 minute. Sorămea mă cheamă să sar coarda în curte cu ea -un fel de exerciţii de seară pe care ea le face în ultimul timp şi ori mă pune să o susţin ori să sar coarda cu ea chiar dacă eu nu am ştiut never să sar coarda-. Nu sunt facută pentru aşa ceva, din clasa a doua mă chinuiam să învăţ să sar coarda, dar acum am realizat că eu nu am nimic în comun cu asta. În săritul corzii e vorba despre un echilibru şi o comunicare a membrelor între ele, lucru ce eu cu siguranţă nu le am. Merg de când mă ştiu în zig-zag...şi asta se ştie, şi sunt mereu dezechilibrată sau împiedicată. Revenind, am o viaţă din ce în ce mai bună. Tocmai deasta nu vreau să stric asta şi mă duc să mă prefac că mă chinui să sar coarda, chiar dacă o să se bage mai mult nepoţelul meu -Blacky, cuţu- că e mai dornic. Ciao!

Lovix for musix

Neaţa, iepure dezgustător!

Mneah, glumesc iepulaş..nu te supăla pe mine,

Ştii că nu-mi placi deloc no?

Dah eu tot te ţuuuc!

"Deci, ăă, păi...stai aşa, stai aşa!" Mda, mai ştii? Ce tot îndrug eu aici! E inposibil să nu o mai ţii minte pe roşcato-blonda care îşi înjură calculatoru din 2 în 2 minute, sau care dansează cu cuţu prin casă sauuu...care imită desenele alea cu bip-uri obşcene prea bine când strigă după Dildău! Ehh..da, te-ai prins eu sunt aia şi sunt în toane bune. Vă ţuc pe toţi care ma urâţi şi îmi faceţi viaţa un coşmar! Uite aşa să vă fac în ciudă pramatiile mele drăguţe cu feţe de îngeraşi. Azi nu am nici un chef de meditator. Tocmai deaia am dat muzica la maxim, poate s-o speria şi o fugi, dah nu am eu norocul asta suprem. Well, cum visele mele sunt pe cale să se împlinească am de gând să vă las să plutiţi pe aici pe ritmuri ce mie-mi plac. Spor la ascultat şi revin eu cu un edit după ce plecaţi. Ciao!

luni, 24 ianuarie 2011

O floare..ofilita

Dupa cum va dati seama, sunt pe laptop si mi-e lene sa ma ridic din pat si sa dau drumu la calculator.

Azi sunt...nehotarata. Nu stiu ce vreau, ce cred, de ce cred, ce sa fac, ce sa aud si ce nu. Sunt intr-o parte a mintii mele in care nu am mai fost, nu am mai trecut pe aici si ma simt ca intr-o casa parasita ce asteapta sa fie locuita de cineva. Numai ca nu vreau sa ma stabilesc aici.. Nu imi place cum este sa fii asa de nehotarat. Totul a fost pe dos azi, ba vorbeam si eram happy, ba desenam sange si alte chestii. Nu  prea pot sa-mi dau seama daca vreau sa ma 'razbun' sau vreau sa o las balta si sa o iau de la inceput. Nu sunt convinsa ca asta au vazut-o si cei din jur sau doar eu am simtit lupta din interiorul meu. 

Azi a adus o colega chestie deaia de sufli in gaurica si ies balonase de sapun. Am facut balonase toata ziua..era distractiv, desi cateodata imi ziceam si eu in minte 'chiar ca ce copil sunt'. Dar totusi m-am simtit ca o fetita in lumea ei de vis, cum zicea o colega 'Daca as fi putut mi-as fi facut o lume de balonase', si eu dar una in care balonasele sa nu se sparga niciodata, una in care sa nu existe timp si sa fiu doar eu singura si balonasele, eventual si un cutzu. Hmm, si am stresat lumea cu balonasele si i-am facut baie cartii de franceze (cel putin nu era a mea), si astia din clasa ziceau sa suflu inspre ei sa faca concurs cu cine mananca cele mai multe baloane de sapun. Erau ciudati si amuzanti. Am facut si pe avocata Adei la procesul imaginar. A fost penal. Judecatorul obiecta, tot el raspundea si dadea cu penarul pe post de ciocan in banca si in capul nostru, dar pana la urma l-am dat in judecata pentru vatamare corporala si tunsoare de puscarias.. Apoi am ras o ora intreaga. Adica am inceput ora bine, cu ras si fara profa. Si totusi a venit si partea in care noi ne imbracam si o tuleam acasa, si..din fericire, nu am primit nici macar un bulgare in mecla, ceea ce m-a mirat. Doamne daca o tin asa -adik fara bulgari- toata saptamana asta o sa...nu stiu ce o sa fac, o sa fiu happy. 

luni, 17 ianuarie 2011

Melodie!

Hmm...vroiam să fac o postare cu o melodie care îmi place, dar nu îmi vine în minte nici una aşa că o să vă arăt melodia pe care o ascult acum şi, dacă mai găsesc ceva drăguţ o să mai comentez şi pe tema respectivelor mel. Well, sper că aţi înţeles ceva, deci spor la auzi -şi citit-!

Avril Lavigne ~ What the hell

O melodie destul de nouă şi drăguţă..

True Colors

Am dat peste ea acum 5 minute, am ascultat-o mai bine şi m-am gândit să o postez aici.

Simple Plan ~ Save You

Vară, soare, râsete, nopţi pierdute, visatul cu ochii deschişi...melodia asta îmi aduce toate amintirile în prezent. px

Avril Lavigne ~ When you're gone

Cei care urăsc rock-ul tot adoră melodia asta, iar celor care nu le pasă sigur au auzit de ea. E imposibil să nu o ştii...până şi doamna de Franceză o ştie.

Avril Lavigne ~ Skater Boy

Whaii câte zile din verile mele mi le-am pierdut ascultând melodia asta şi trecând pe lângă skateri...multe. Şi nu regret asta, era sweet şi mai era prezentă şi febra râsului pe acolo! Mai ştii?

Ok, mi-am adus destul aminte de trecutul meu formidabil aşa că mă duc să caut pe cineva cu care să o tulesc afară. E cald!!!

duminică, 19 decembrie 2010

Sânge!

Dap, sânge. Nup, nu sângele acela ce se prelinge dintr-un trup rece pe jos vormând o imagină sadică, ci un sânge simbolic. Nu ştiam că roşcatul este un sângeriu mai şters la fel cum nu ştiam că sângele are culoarea sângeriu. Dar câteva lucruri ştiu sigur..roşul, sângeriul sau cum vreţi să-i spuneţi este o culoare perfectă din punctul meu de vedere, iar pe părul cuiva cu ochii albaştri sau verzi îi accentuează culoarea irisului şi arată perfect deşi perfecţiunea este imperfectă. La fel cum, şi pe capul meu, roşcatul acesta mi se pare a arăta perfect evidenţiându-mi ochii velzi! Sunt o roşcată, blondă în interior, încă împiedicată şi aiurită, aşa că mă mândresc cu asta!

vineri, 22 octombrie 2010

Casă de piatră!

Neaţa! Ce cuvânt ciudat mi se pare acum 'neaţa', nici nu-mi vine să cred că l-am folosit totuşi atât de des până acum. Aşam deci a venit Malina cu ştirile din viaţa ei, adică eu. Noutaţi sunt multe, iar eu nu ştiu cu care să încep. O să încerc să o iau în oridine cronologică, deşi nu ştiu dacă voi reuşi.

Mi-am luat rochiţa aceea frumoasă şi simpluţă pe care am pus ochii, deşi astăzi nu am luat-o pe mine. M-am trezit azi dimineaţă cu gândul 'Azi e cununia civilă..Ce să fac prima dată? Când a trecut timpul? Parcă ieri mă jucam prin curte..'. Orele au trecut foarte repede, şi deja eram în primărie uitându-mă la sormea şi la soţul ei cum spun 'Da!' şi cum se sărută. Apoi am aruncat cu orez şi le-am ţinut florile în sus. Am făcut nişte poze, am ţinut şi eu buchetul ei cu trandafiri albi o jumătate de oră, timp în care nu am ezitat să-mi fac alte poze. Am ajuns acasă unde sormea se chinuia să-şi scoată orezul din decolteu şi din păr, apoi am venit aici. Mâine e o zii şi mai mare! Mâine e Nijikon-ul, apoi petrecerea şi după concertul..apoi iar mă duc la petrecere. So, rock on!! Aaa, şi casă de piatră Gîtlan Oana (ce ciudat sună), să-mi faci nepoţei de ciocolată..altfel nu te mai cunosc!

joi, 14 octombrie 2010

Dulce şi picant

Bună! Azi, printre multe altele, cum ar fi datul cu scaunul am inventat şi o nouă reţetă destul de ciudată şi simplă. Cum? Păi eram cu Adeea la mine că ai mei erau plecaţi la Lenuş şi ne dădeam cu scaunul de la calculator ca handicapaţii, apoi ne prosteam  când au venit ai mei. Mama ne-a întrebat dacă vrem un 3 în 1 şi i-am zis că da, apoi ne-a adus o punga de Viva Chips cu paprika şi am zis să le combinăm deşi credeam că o să fie un eşec, dar uite că a fost cul şi e bun la gust. Aşa am inventat Viva Chips cu Nescafe..Tare no? 

Abonați-vă la: Postări (Atom)