O rază de lumină

Uşor mă voi retrage în tăcere

E greu să simt cum sufletu-mi piere..

Totuşi, nu am nici o plăcere,

Să plâng ca proasta de durere!

Ştiam că asta se va întâmpla,

Ştiam că asta mă va durea,

Ştiam că lumea nu va fi a mea..

Simţeam că aşa se va termina.

Şi mă întreb 'de ce?'

De ce am trupul rece?

De ce mie tot nu-mi trece?

De ce încă se petrece?

A venit şi ziua în care..

Sufletul vrea alinare,

Vrea să-şi ceară iertare,

Vrea sa plece spre Soare.

Nu există floare să nu se ofilească

Nu există lacrimă să nu curgă,

Nu există ceva să nu se sfârşească

Nu există viaţă fără lumină...

Fiindcă unele persoane sunt o rază de Soare,

Dar nu mulţi îşi dau seama cât de preţuită e lumina. 

Suflet sau dorinţă?

O steaaa! Dap..trecutul prezentul şi probabil şi viitorul meu are legatură cu cel puţin o stea. De ce o stea? Înainte, când vedeam acea stea, eram doar o fetiţă faşcinată de frumuseţea vieţii şi zâmbeam trăindu-mi clipa. Nu ştiam ce e timpul şi ce urme lasă schimbările făcute de el. Doar zâmbeam.. Apoi am aflat câteva lucruri esenţiale ce le conţine viaţa, m-am uitat la steaua mea mereu acolo pentru mine şi am lăcrimat până mi-au îngheţat lacrimile pe faţă iar hohotele plânsului s-au risipit în tăcerea nopţii. Nu puteam evita adevărul şi faptul că eram devină. Da, oricine face greşeli, dar unii se mai şi opresc din asta pentru a lua o pauză. Acum...mă uit la steaua mea şi mă gândesc în propria melancolie. E sufletul lui sau dorinţa mea? E sufletul lui din cauza dorinţei mele? E doar el? E doar dorinţa mea? E dorinţa mea de a da timpul înapoi? Sau poate e doar...destinul meu reflectat pe cea mai apropiată stea. Ea e steaua mea! Iar eu sunt.. ghinionul sau norocul, iadul sau raiul, fericirea sau suferinţa ta, sau poate sunt doar o frunză căzătoare din pomul vieţii.

Şi plutesc, plutesc uşor
Fără să cad sau să zbor,
Fără să risc şi să cobor;
Sunt doar un om.

Well, Maly vă urează un..
Bun venit pe Steaua Mea!
Unde viaţa este moartă, iar fericirea este doar un vers.

Sentimente îngropate

Mi-am adus aminte că pe 29 septembrie am făcut o poezie, nu am mai făcut de mult una aşa că nu e vina mea că dacă nu e prea reuşită..Delectaţi-vă cu melancolia mea!

Sunt iadul tău
Sunt visul tău
Sunt viaţa ta,
Nu mă uita.

Oricât am plâns,
Şi m-am ascuns
Nu voi uita,
Privirea ta, minciuna ta

Paşesc pe apa
Nu am nevoie de barcă,
Prin lume mă scufund
În gânduri mă afund

Chiar dacă am plecat
Îţi spun, nu am uitat
Şi-n zori de zi
Când mă voi trezi
Voi descoperi..
Lumea de cristal,
În cioburi de porţelan

Mai bine plec,
Nu am uitat.
Sufletu-mi ai dărâmat,
La pământ m-am prabuşit
Şi-n inimă tu ai lovit

Mai bine cânt
Şi mă descarc,
Şi cu ideea eu mă-npac..
Mai bine tac,
Şi mă ascund..
În viaţă am un loc secund.

Eu am plecat
Şi te-am lăsat,
O melodie ţi-am cântat,
Ca să nu uiţi
Unde s-ascunzi
Sentimentele uitate,
Între lacrimi îngropate.

Toamna

Uitati o poezioara facuta la lumina veozei intr-o dispozitie mai proasta din cauza vremii ce parca nu mai vrea sa se incalzeasca odata. Incep sa ma satur de ninsoare, frig si de filme sau shopping. Daca vremea o tot tine asa o sa ajung sa dau faliment si factura mamei la curent va fi muult mai mare. Dar sunt intotdeauna pregatita si in caz ca nu se incalzeste afara o sa ma uit la vechiile seriale din Kingdom Hospital care tocmai se downloadeaza.

Soapte-n miezul noptii,
Stele, vagi emotii
Aer, vise sparte,
Castele daramate.

Soare, vara, iarna
Viata, ploaie rara
Cantec ce coboara,
Cara a sa povara.

Forile te-ndeamna,
Ramuri se destrama
Marea-i ca o arma,
Cea mai dura toamna..

P.S. Poezia e despre toamna chiar daca afara e primavara, eu o vad la fel de posomorata.

Sfarşit

Sentimentele revin,
Viaţa pare un dafin
Cu crengile deschise,
Totul seamănă cu vise

Ş-ai uitat din amintiri,
Ai uitat câte priviri,
Ai uitat şi de iubiri,
Acum miroşi doar trandafiri

Dar ţi-a rămas pe chip un semn,
In priviri ascunzi blestemul 
Ţi-a rămas acel însemn, 
Ce-ţi aduce iar parfumul.

Din coşciug priveşti în zare,
Parcă nimeni nu te vede
Te rogi cât poţi de tare,
Dar el nu te mai aude

Ochii limpezi se rotesc,
Înăuntru nu privesc 
Cerul este înnorat,
Pe coşciug, pământ uscat..

Nici o floare lângă cruce,
Nici o lacrimă n-aduce
Amintirile uitate,
Sub pământ sunt îngropate.